CORNELIU ZELEA CODREANU

13 Septembrie 1899 – 30 Noiembrie 1938

 

Neamul nostru n-a trăit prin milioanele de robi care și-au pus gâtul în jugul străinilor, ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toți haiducii, care în fața jugului străin nu s-au supus, ci și-au pus flinta în spate și s-au ridicat pe potecile munților, ducând cu ei onoarea și scânteia libertății. Prin ei a vorbit atunci neamul nostru, iar nu prin „majoritățile” lașe și cuminți.

 

 

Cel mai mare dintre șapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (în trei rânduri deputat, provenind dintr-o străveche familie de pădurari). Străbunicul din partea mamei se numea Adolf Brauner, era bavarez de origine și a ajuns în Bucovina ca funcționar vamal pe timpul stăpânirii austriece. Acolo s-a căsătorit cu Elisabeta Cornea, străbunica lui Corneliu Codreanu.

A absolvit Liceul Militar Mânăstirea Dealului și Facultatea de Drept din Iași.

În primul război mondial își urmează tatăl pe front.

În 1919 aderă la Garda Conștiinței Naționale, organizație anticomunistă condusă de muncitorul ieșean Constantin Pancu.

Dejoacă cu mult curaj, în 1920, două acțiuni comuniste la Regia din Iași și la Atelierele CFR Nicolina. Se opune cu succes deschiderii anului universitar fără serviciu religios. Este ales președinte al Societății Studenților în Drept.

La 10 Mai 1922, înființează Asociația Studenților Creștini. În toamna lui 1922 pleacă să studieze la Berlin și Jena, dar se întoarce în iarnă pentru a participa la marile mișcări studențești din Decembrie 1922. Punctul principal al revendicărilor studențești îl reprezintă numerus clausus, adică limitarea numărului de locuri alocate evreilor în universități la procentul pe care evreii îl aveau în populația românească.

Împreună cu profesorul A. C. Cuza, fondează, în 1923, Liga Apărării Național Creștine.

Organizează în același an, împreună cu Ion Moța, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Ilie Gârneață, Radu Mironovici, Leonida Bardac și Tudose Popescu un complot împotriva bancherilor evrei și a capilor corupției din lumea politică. Complotul este trădat de clujeanul Vernichescu.

Îl împușcă, în legitimă apărare, pe prefectul de poliție Manciu din Iași, în 1924. Este achitat un an mai târziu la Turnu Severin.

Întemeiază la 24 Iunie 1927, împreună cu Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață și Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelul Mihail.

În 1930 organizează două ample marșuri în Basarabia, cu scopul de a potoli agitațiile comuniste. Se constituie organizația de tineret Garda de Fier.

Este ales deputat de Neamț în 1931.

Inițiază în 1935 Comerțul Legionar.

Întemeiază partidul Totul pentru Țară, ca expresie politică a Mișcării Legionare.

Este arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru ultragierea lui Nicolae Iorga și este condamnat la șase luni detenție. În luna mai i se intentează încă un proces și este condamnat la zece ani muncă silnică.

În noaptea de 29-30 Noiembrie 1938 este asasinat de jandarmi împreună cu Nicadorii și Decemvirii, în timp de erau transportați către Jilava.

 

OPERA:

 

Problema jidănească în lumina științei (conferințe, lucrări și referate susținute în cadrul Societății Studenților în Drept la Universitatea din Iași). Iași, 1921 (în manuscris).

 

Călăuza bunului Român (în colaborare cu Ion Z. Codreanu și A. C. Cuza). Regulamentul de funcționare și organizare a Ligii Apărării Național-Creștine (L.A.N.C.). Martie 1923, Iași.

 

Scrisori studențești din închisoare (scrise în închisoarea Văcărești). Editate la Iași, Martie 1925.

 

Autour de la Question des Bourses accordees par l'Etat francais aux Etudiants Roumains. Grenoble, 192(6)?

 

Pământul Strămoșesc. Anul I, Nr. 1, August 1927, Iași.

 

Generația Nouă. Conferință susținută la Centrul Studențesc din București, 20 Ianuarie 1929 (nepublicată).

 

Manifest. Iași, 1930.

 

Manifest. București, 1930.

 

Cuvântare la mesaj. Câmpulung Muscel, 1932.

 

O ruină. Manifest redactat pentru alegerile generale din Iulie 1932, București.

 

Cărticica Șefului de Cuib (ediția originală apărută în 4 numere sub forma de revistă cu numele de Fascicola Legionarului între 9-21 Mai 1933). București, 1933.

 

Cărticica Șefului de Cuib. Tipografia C. S. m. c., București, 1933. 128 pag.

 

Declarație la Mesaj în Parlament. București, Noiembrie 1935.

 

Pentru Legionari, Vol. I. Editura Totul pentru Țară, Sibiu, 1936. Tipografia Vestemean (tipărită sub îngrijirea profesorului Nicolae Petrașcu), reeditată după 1989 la Gordian, Timișoara, 1994

 

Memoriu (adresat regelui Carol al II-lea, oamenilor politici și țării), la 5 Noiembrie 1936.

 

Circulările Căpitanului. București, 1937.

 

Amintiri de la Jilava. Editura Mișcării Legionare, București, 1940.

 

Circulări, Scrisori, Sfaturi, Gânduri (ediție îngrijită de Vasile Iasinschi). Madrid, 1951, 93 pag.